Homeopatie



Ce este homeopatia ?

Remediile homeopate sunt obţinute din plante, produse animale sau minerale, supuse unor procedee mecanice şi de diluare pentru obţinerea puterii terapeutice maxime. Nu conţin chimicale sau conservanţi.

În cazul alergiilor, ele pot modifica reactivitatea sistemului imunitar, care declanşează reacţii exagerate la un anumit agent din mediu (praf, gaze de poluare, venin de insecte, polen, substanţe chimice).

Cu alte cuvinte, influenţează pe termen lung această hiper-reactivitate. Mecanismul de acţiune în cazul alergiilor reprezintă deci o modulare a sistemului imunitar pentru a nu mai declanşa reacţii exagerate la substanţele obişnuite din mediu.

Homeopatia este o medicina care trateaza conform legii similitudinii si care utilizeaza remedii in doze infinitezimale dinamizate.

Principiul similitudinii “similia similibus curentur” arata paralelismul de actiune intre puterea toxica a unei substante si puterea sa terapeutica:

- orice substanta farmacologic activa provoaca, in doze ponderale, la omul sanatos si sensibil, un ansamblu de simptome = o patogenezie

- bolnavul prezinta un ansamblu de simptome morbide conform bolii si reactivitatii sale

- vindecarea se poate obtine prin administrarea in doze slabe sau infinitezimale a substantei ale carei simptome toxice experimental la om sanatos sunt asemanatoare simptomelor bolnavului.

Principiul similaritǎţii derivǎ din principiul analogiei din care a luat naştere şi teoria filosoficǎ a totului care include partea dar şi a pǎrţii care include întregul din care au apǎrut domenii interesante ale terapiei (auriculoterapia, iridologia, presopunctura).

Ideea pǎrţii care conţine întregul demonstratǎ în lumea vie cu ajutorul fotografiilor chirlian a fost valorizatǎ în homeopatie de cǎtre Burnett. El a descris un nou teritoriu al homeopatiei numit organoterapie, armonizând partea (un anumit organ) de fapt armonizezi întregul. Rezolvi practic cu ajutorul unor remedii ţintite pe organul afectat cercul vicios care s-a închis la acest nivel.

Au apǎrut astfel aşa-numitele remedii organospecifdice pentru ficat, splinǎ, pancreas, rinichi, cord, etc. Ele sunt în general folosite atunci când exsitǎ modificǎri grosiere la nivelul unui anumit organ şi în potenţe joase (forţǎ vitalǎ slabǎ). Acest domeniu al homeopatiei este undeva la polul opus tendinţelor psihologizante care se manifestǎ din plin la ora actualǎ. Burnett porneşte de la idea cǎ atunci când remediul ales acoperǎ toate simptoimele bolii se va şi produce vindecarea. Uneori poţi sǎ realizezi de fapt o paliere. Terapeutul care nu vede dincolo de simptome este precum cititorul care pentru a realiza cititul este obligat sǎ pronunţe cuvintele cu voce tare. Nici un remediu nu poate rezolva o stare morbidǎ dacǎ el însuşi nu poate produce una asemǎnǎtoare ei. În cazurile cronice, dificile este nevoie nu de un remediu ci de o s serie de remedii nici unul dintre ele neputând rezolva singur cazul. Fiecare remediu rezolvǎ un anumit pas iar acţiunea lor cumulativǎ duce la vindecarea pacientului. Burnett chiar comparǎ procesul vindecǎrii cu un joc de şah în care terapeutul are vregele, regina, nebunii, turele, caii şi pionii. Iar puterea fiecǎruia trebuie cunoscutǎ înainte de a începe jocul.

Prescriptia homeopatica se face pe indicatii clinice, simptome, este holistica ( se adreseaza bolnavului in intregul sau, nu pe segmente, cap, ochi, stomac, etc ) si strict individualizata. Remediul homeopatic actioneaza la nivel energetic reechilibrand energiile perturbate din organism, el este o informatie, o calitate si nu o cantitate.

Homeopatia si alopatia ( metoda obisnuita de tratament prin contrarii : antinevralgice, antibiotice, contra tusei, etc.) nu se exclud. Este bine sa fie cunoscute amandoua metodele si folosite una sau alta dupa situatie. Beneficiul este al bolnavului

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu